CODUL PARLAMENTULUI: cum a fost golită de conținut transparența parlamentară

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a analizat sinteza amendamentelor, propunerilor și obiecțiilor la proiectul Codului Parlamentului, votat în lectura a doua la 25 august 2026. Analiza noastră arată o diferență semnificativă între principiile de transparență declarate în proiect și mecanismele concrete prin care această transparență ar trebui asigurată în practică.

Din cele 19 propuneri înaintate de Mișcarea Civică „Construim Încredere”, 17 au fost respinse integral, una a fost acceptată parțial, iar într-un singur caz obiectivul urmărit a fost realizat printr-un alt amendament. Propunerile noastre vizau, în principal, consolidarea transparenței parlamentare, a consultărilor publice și a posibilității cetățenilor de a urmări procesul legislativ.

Am solicitat termene minime clare pentru consultările publice, publicarea contribuțiilor și a modului în care acestea au fost examinate, motivarea respingerii recomandărilor, publicarea în timp util a ordinii de zi, reguli mai clare pentru procedurile de urgență și garanții privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare.

În același timp, în Codul Parlamentului au fost acceptate amendamente care elimină sau reduc unele dintre mecanismele de transparență existente în proiect. Printre acestea se numără eliminarea stenogramelor ședințelor de comisie, a raportării obligatorii după audierile parlamentare, a consemnării numărului de voturi la amendamente și a unor garanții privind consultarea publică. De asemenea, a fost eliminată interdicția de a supune votului amendamente care nu au fost discutate anterior în comisia de profil.

Analiza evidențiază și mai multe contradicții. De exemplu, stenografierea ședințelor de comisie a fost eliminată invocându-se existența transmisiunilor în direct, în condițiile în care obligativitatea transmisiunilor fusese respinsă anterior din cauza lipsei capacităților tehnice. Totodată, o recomandare privind majorarea termenelor pentru consultarea publică a dus, în forma adoptată, la scurtarea efectivă a acestora.

Problema de fond este că transparența parlamentară nu poate exista doar la nivel de principiu. Dacă nu există termene clare, documente publice, consemnarea voturilor, raportarea rezultatelor audierilor și posibilitatea de a urmări traseul unei decizii, cetățenii nu pot verifica în mod real cum și de ce a fost adoptată aceasta.

Înainte de lectura a treia, solicităm Parlamentului să revizuiască prevederile respective și să restabilească garanțiile necesare pentru un proces legislativ transparent, previzibil și verificabil. Printre solicitările noastre se numără restabilirea raportării după audieri, consemnarea voturilor asupra amendamentelor, protejarea consultărilor publice, limitarea amendamentelor de ultimă oră și asigurarea transparenței activității comisiilor parlamentare.

Transparența nu înseamnă doar posibilitatea de a vedea ce face Parlamentul. Înseamnă posibilitatea de a înțelege, urmări și verifica modul în care sunt luate deciziile.