Cum am sărbătorit Ziua Independenței Republicii Moldova

27 august 2026 – Ziua Independenței Republicii Moldova

           Joi, 27 august 2026, Mișcarea Civică „Construim Încredere” a ales să sărbătorească Ziua Independenței Republicii Moldova într-un mod care ne-a apropiat și mai mult de una dintre cele mai importante întrebări ale prezentului: Ce i-ar putea determina pe tineri să rămână sau să revină acasă pentru a-și construi viitorul aici?

         Cu această ocazie, am organizat o masă rotundă alături de tinerii care au acceptat provocarea de a participa la prima ediție a Concursului național de eseuri adresat tinerilor din Republica Moldova și tinerilor adolescenți din diasporă, având ca temă migrația și motivele care i-ar putea determina pe tineri să aleagă să rămână sau să revină în țară.

Au participat câteva zeci de tineri, ale căror reflecții ne-au surprins, ne-au făcut să reflectăm și, mai ales, să ascultăm. Pentru că, după lecturarea fiecărei lucrări, am descoperit nu doar un eseu, ci un om, un gând, o poveste.

Unii dintre ei au scris cu speranță. Alții au scris cu îndoială. Unii au fost mai critici. Alții, mai visători.

Dar fiecare dintre acești tineri a încercat să răspundă la o întrebare care nu are un răspuns simplu: Ce ne-ar face să alegem să rămânem acasă sau să revenim acasă?

           Pentru unii, „acasă” poate însemna familia. Pentru alții, un sat, un oraș, o limbă, o amintire, o stradă sau o voce dragă. Poate însemna locul în care au făcut primii pași sau locul în care încă își imaginează viitorul. Și poate că aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale concursului nostru: nu putem vorbi despre viitorul țării fără să ascultăm vocea celor care îl vor construi.

            Le mulțumim evaluatorilor — Balan Ana,  Popov Ștefan și Lilia Petriciuc — care au citit fiecare lucrare cu atenție și responsabilitate. Nu a fost deloc ușor să ajungă la totalurile finale.

            Lucrările au fost evaluate pe baza unor criterii clare, însă, dincolo de toate criteriile și punctajele stabilite, fiecare eseu a avut ceva ce nu poate fi măsurat în puncte: vocea celui care l-a scris. Iar această voce a fost, poate, cel mai important lucru pe care l-am descoperit.

Am găsit în lucrările tinerilor întrebări, nemulțumiri, speranțe, idei și dorința de a vedea o Moldovă în care să poată crește, studia, munci și trăi cu demnitate.

           A fost o zi despre independență și despre viitor. Pentru noi, sărbătorirea Zilei Independenței în compania acestor tineri a avut o semnificație aparte.Independența nu înseamnă doar o pagină din istorie sau o zi marcată în calendar. Ea înseamnă și responsabilitatea de a construi o țară în care generațiile tinere să își poată imagina viitorul.

            De aceea, întâlnirea din 27 august nu a fost doar o festivitate de premiere. A fost un moment de dialog, de ascultare și de încredere.

            Pentru a aprecia munca și implicarea participanților, au fost acordate câte trei premii în fiecare dintre cele două categorii ale concursului: „Din țară” și „Diaspora”.

Categoria „Din țară”

 Locul I – 87 puncte: Victoria Stoian
 Locul II – 86 puncte: Olga Stratu
 Locul III – 83 puncte: Anastasii Balan

Categoria „Diaspora”

 Locul I – 84 puncte: Ina Hapun
 Locul II – 82 puncte: Ecaterina Colesnicenco
 Locul III – 81 puncte: Nadea Revenco

            Felicităm din suflet toți laureații, dar și fiecare participant care a avut curajul să-și pună gândurile pe hârtie și să vorbească despre Moldova așa cum o vede, o simte și și-o imaginează.

Le mulțumim colegilor și tuturor celor care au contribuit la organizarea acestei inițiative, celor care au crezut în ideea concursului și au făcut posibilă această întâlnire.

Dar, mai presus de toate, le mulțumim tinerilor.

Vă mulțumim că ați scris. Vă mulțumim că ați avut curajul să vă spuneți gândurile.
Vă mulțumim că ne-ați oferit ocazia să vă ascultăm.

Felicitări tuturor participanților!

Și nu încetați niciodată, dragi tineri, să credeți că vocea voastră contează.

Pentru că o țară se construiește nu doar prin clădiri, drumuri și instituții, ci și prin oamenii care aleg să creadă în ea și să-și imagineze un viitor aici.

Construim încredere. Împreună.

Rezumat al ideilor, speranțelor și motivelor care i-ar determina pe tineri să revină și să-și construiască viitorul în Republica Moldova

         Din eseurile evaluate se desprinde o idee esențială: tinerii nu resping țara în care s-au născut, ci își doresc o Republică Moldova în care să poată trăi, munci și evolua în condiții corecte și demne.

Printre principalele motive care îi determină să plece sau care le-ar influența decizia de a reveni se regăsesc:

1. Infrastructura și necesitatea modernizării. Moștenirea infrastructurii sovietice și lipsa modernizării rețelelor esențiale din multe domenii ale vieții cotidiene îi determină pe tineri să-și caute viitorul peste hotare.
2. Calitatea serviciilor publice. Starea spitalelor și a școlilor, confortul transportului public și condițiile de la locul de muncă influențează direct calitatea vieții și echilibrul sufletesc al oamenilor.
3. Accesul la o locuință. Posibilitatea de a obține o locuință prin credite sau dobânzi preferențiale ar putea ajuta tinerii aflați la început de drum să-și întemeieze viața în propria țară.
4. O piață a muncii corectă și competitivă. Lipsa unor oportunități reale, concurența neloială și practicile ilegale îi determină pe tinerii absolvenți să plece în căutarea unui mediu profesional bazat pe merit și echitate.
5. Combaterea corupției. Corupția este percepută drept unul dintre obstacolele majore în calea dezvoltării și a încrederii tinerilor în instituțiile statului.
6. Egalitatea de șanse. Condițiile părtinitoare la admiterea în universități sau la angajare creează sentimentul de nedreptate și îi determină pe unii tineri să caute în străinătate un sistem în care efortul și competența să fie apreciate.
7. Salarii care să permită un trai decent. Veniturile insuficiente în raport cu cheltuielile și cu aspirațiile unui tânăr reprezintă un motiv important pentru alegerea emigrării.
8. Calitatea și recunoașterea studiilor. Tinerii își doresc un sistem universitar performant, ale cărui diplome și competențe să fie recunoscute și apreciate pe plan internațional.
9. Accent pe reforma educației, care să înceapă cu salarizarea și formarea profesorilor.”
10.  Promovarea taberelor, excursiilor și schimburilor internaționale, deoarece, în lipsa lor, creștem cu iluzia că peste hotare este mai bine.
11. Cămine renovate, burse mai mari, salarii motivante, mai multe oportunități și experiențe internaționale ar crește atractivitatea universităților locale.
12. Accederea în Uniunea Europeană și abolirea corupției.
13. Depopularea satelor.
14. Exodul populației rurale către centrele urbane trebuie inversat pentru a asigura un echilibru.
15. Resursele trebuie direcționate nu doar spre consum, ci și spre investiții.
16. Construirea unei infrastructuri economice solide, inclusiv dezvoltarea fermelor moderne în apropierea satelor, ar putea crea locuri de muncă și ar contribui la menținerea populației în teritoriu.
17. Regândirea sistemului de pensii și dezvoltarea unor mecanisme suplimentare de economisire pentru viitor.

Speranțe

„Sper că într-o bună zi drumul spre casă nu va mai fi doar drumul pe care îl facem în vacanțe sau de sărbători. Va fi drumul pe care îl alegem pentru viitorul nostru.”

Reflecțiile participanților

„Un popor care nu-și respectă bătrânii este un popor condamnat pierzaniei!”

„Suntem toți o apă și un pământ, iar asta ne unește și toți avem un crez: Sfântă ni-i casa!”

Punctele forte ale Republicii Moldova

         În același timp, eseurile nu prezintă doar probleme, ci și motive pentru care tinerii ar putea alege să rămână sau să revină.

• Calitatea studiilor superioare este în continuă dezvoltare.
• Universitățile din Republica Moldova dezvoltă parteneriate internaționale și oferă acces la programe precum Erasmus+, burse și mobilități academice.
• Unele parteneriate permit studierea unor programe în două instituții de învățământ și obținerea unei diplome duble.
• Familia, rădăcinile, limba, cultura și sentimentul de apartenență rămân argumente puternice pentru întoarcerea acasă.
• Dimensiunea emoțională a migrației este una dintre cele mai puternice teme întâlnite în eseuri: plecarea îi afectează nu doar pe cei care pleacă, ci și pe cei care rămân.

Întrebările care rămân după lectura eseurilor

Registrul întrebărilor retorice, pentru că acestea concentrează conflictul dintre un trai material mai bun și nevoia de familie și apartenență:

• Ce preț poate avea un trai mai bun dacă, într-o zi, ajungi să-ți iei rămas-bun pentru ultima oară de la chipul mamei prin intermediul unui ecran?
•   Ce poate fi mai dureros pentru un copil decât să învețe ce înseamnă absența unui părinte
•    Merită oare să accepți o ofertă de muncă în străinătate în schimbul despărțirii de părinții care înaintează, încet, în vârstă?
• Întrebarea din eseu, care sună în felul următor: „Ce te-ar face să te întorci acasă?”, nu „De ce ai plecat din țară?”, te face să te gândești la o soluție pozitivă, mai degrabă decât la o critică negativă.

Iar mesajul care poate încheia foarte puternic această sinteză este:

„Adevărata victorie nu va fi atunci când tinerii vor înceta să plece, ci atunci când vor avea motive să rămână.”

Această ultimă idee este, de fapt, firul roșu al tuturor eseurilor: tinerii nu cer o țară perfectă, ci una în care să simtă că au șanse reale, dreptate, siguranță, respect și un viitor.

Lucrările premiate din categoria „Din țară” pot fi consultate aici:

Lucrările premiate din categoria „Diaspora” pot fi consultate aici:

Toate lucrările participante la concurs pot fi consultate aici: