Cooperarea polițienească internațională: ce garanții cerem pentru protecția datelor

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a analizat proiectul de Lege privind cooperarea polițienească internațională, aprobat prin Decizia protocolară nr. 34 a Guvernului din 12 august 2026.

Proiectul urmărește apropierea Republicii Moldova de standardele europene și transpune parțial Regulamentul (UE) 2024/982 – „Prüm II”, Decizia 2008/615/JAI a Consiliului și Directiva (UE) 2023/977.

Susținem obiectivul proiectului.

O cooperare mai eficientă cu statele Uniunii Europene, Europol și INTERPOL poate contribui la prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere.

Totuși, noile instrumente oferă autorităților acces la categorii extrem de sensibile de date. Din acest motiv, eficiența trebuie însoțită de garanții clare pentru protecția cetățeanului.

Ce schimbă proiectul de lege?

Noua lege privind cooperarea polițienească internațională creează cadrul pentru interogarea și schimbul de informații între Republica Moldova și autoritățile din alte state.

În anumite situații, verificările vor putea avea loc automatizat și aproape instantaneu.

Datele vizate includ:

• profiluri ADN;
• amprente;
• imagini faciale;
• date despre vehicule;
• evidențe ale poliției;
• documente de călătorie;
• permise de conducere;
• date despre persoane dispărute;
• informații privind cadavrele neidentificate.

Prin urmare, vorbim despre o schimbare importantă.

Republica Moldova trece de la un model bazat în principal pe cereri și răspunsuri între autorități la un sistem în care o parte a verificărilor poate fi realizată automat.

Ce prevederi pozitive conține proiectul?

Proiectul include mai multe garanții pe care le considerăm necesare și care trebuie păstrate.

Printre acestea se numără limitarea categoriilor de date care pot fi schimbate și aplicarea unor principii precum legalitatea, minimizarea datelor și responsabilizarea instituțiilor.

De asemenea, orice concordanță identificată automat, așa-numitul „hit”, trebuie confirmată manual de personal calificat înainte de utilizare.

Proiectul interzice și folosirea căutării automatizate a imaginilor faciale pentru crearea unor profiluri care pot conduce la discriminare.

Înainte de conectarea la anumite sisteme europene este prevăzută o evaluare a impactului asupra protecției datelor – DPIA – și consultarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Totodată, operațiunile de acces și schimb de date trebuie jurnalizate.

Cetățeanului îi sunt recunoscute drepturile la informare, rectificare, ștergere, plângere și despăgubire.

Aceste garanții reprezintă o bază importantă. Totuși, considerăm că proiectul trebuie îmbunătățit înainte de adoptare.

1. Unele prevederi sunt prea generale

O lege care permite accesarea automată a ADN-ului, amprentelor sau imaginilor faciale trebuie să fie foarte clară.

În forma actuală apar formulări precum „alte forme de cooperare” sau „fără a se limita la acestea”.

Astfel de expresii pot extinde domeniul de aplicare al legii fără limite suficient de previzibile.

Considerăm că formele de cooperare polițienească internațională trebuie definite cât mai exact.

2. Garanțiile esențiale trebuie prevăzute direct în lege

Mai multe elemente importante urmează să fie stabilite ulterior prin acte ale Guvernului.

Este vorba, printre altele, despre standardele privind calitatea datelor, anumite proceduri de căutare, organizarea punctelor de contact și regimul de securitate.

Considerăm că garanțiile care afectează drepturile fundamentale trebuie incluse direct în legea organică.

Astfel, acestea vor putea fi dezbătute în Parlament și supuse unui control public real.

3. Este necesar un standard minim de securitate

Proiectul menționează „criptarea și alte măsuri tehnice și organizatorice”.

Totuși, această formulare nu stabilește un standard minim clar și verificabil.

Legea ar trebui să prevadă cerințe mai concrete privind:

• criptarea;
• segmentarea rețelelor;
• copiile de rezervă;
• recuperarea datelor;
• testarea vulnerabilităților;
• securitatea sistemelor înainte de punerea lor în funcțiune.

Evaluarea impactului asupra protecției datelor este importantă, dar nu poate înlocui o evaluare tehnică de securitate.

4. Trebuie să fie clar cine are acces la date

Un alt aspect important este gestionarea identității și accesului.

Atunci când instituțiile lucrează cu ADN, amprente, imagini faciale și evidențe polițienești, accesul nu poate fi reglementat doar prin principii generale.

Considerăm necesare reguli clare privind:

• autentificarea multifactor;
• accesul în funcție de rol;
• principiul privilegiului minim;
• separarea responsabilităților;
• verificarea periodică a drepturilor de acces;
• dezactivarea accesului atunci când o persoană își schimbă funcția sau părăsește instituția;
• accesul în situații de urgență.

Trebuie stabilit și cine răspunde pentru întregul sistem de acces.

5. Termenele de păstrare și ștergere trebuie unificate

Proiectul conține mai multe termene pentru păstrarea informațiilor.

În diferite articole apar termene de un an, trei ani sau 18 luni. În alte situații este prevăzută ștergerea imediată.

Aceste reguli trebuie prezentate într-un sistem clar și coerent.

Pentru fiecare categorie de date trebuie să știm:

• cât timp este păstrată;
• când este ștearsă;
• ce se întâmplă cu copiile de rezervă;
• cum sunt eliminate rezultatele fals-pozitive;
• ce informații rămân în jurnalele de acces.

6. Avem nevoie de reguli clare pentru incidentele de securitate

O eventuală scurgere de date biometrice poate avea consecințe grave.

Din acest motiv, legea trebuie să prevadă un mecanism clar de răspuns la incidente.

Acesta ar trebui să includă niveluri de gravitate, responsabilități, termene de reacție și proceduri de recuperare.

De asemenea, fiecare incident important trebuie analizat ulterior pentru a preveni repetarea lui.

7. Jurnalizarea nu este suficientă

Păstrarea jurnalelor de acces este necesară. Totuși, aceasta arată în principal ce s-a întâmplat deja.

Un sistem modern trebuie să poată detecta și comportamentele suspecte în timp real.

De exemplu:

• un număr foarte mare de interogări;
• accesarea bazelor de date la ore neobișnuite;
• exporturi anormale;
• tentative repetate de acces neautorizat.

Monitorizarea continuă este esențială atunci când sistemul gestionează date biometrice.

8. Responsabilitățile instituțiilor trebuie delimitate

Proiectul atribuie diferite competențe mai multor instituții.

CNPDCP controlează legalitatea prelucrării datelor.

Agenția de Guvernare Electronică are atribuții privind securitatea tehnică a interconectării.

Autoritățile din domeniul securității cibernetice intervin în cazul incidentelor.

Punctul unic de contact gestionează cooperarea operațională.

Aceste roluri trebuie delimitate clar.

Mai mult, trebuie să existe o instituție sau o persoană responsabilă pentru securitatea întregului mecanism.

9. Cetățeanul trebuie să poată corecta rapid o eroare

Unul dintre cele mai importante aspecte este protecția persoanei.

Ce se întâmplă dacă Republica Moldova transmite unei autorități străine o informație greșită despre un cetățean?

Cum află persoana că datele sunt incorecte?

Unde depune o cerere?

În cât timp trebuie corectată informația?

Cum ne asigurăm că rectificarea ajunge și la autoritățile străine care au primit datele inițiale?

Legea trebuie să ofere răspunsuri clare la aceste întrebări.

Ce propune Mișcarea Civică „Construim Încredere”?

Susținem dezvoltarea cooperării polițienești internaționale și apropierea Republicii Moldova de sistemele europene.

În același timp, solicităm completarea proiectului înainte de adoptare.

Considerăm necesare:

• un standard minim obligatoriu de securitate;
• o evaluare tehnică înainte de conectarea sistemelor;
• reguli clare privind accesul;
• un sistem coerent de păstrare și ștergere a datelor;
• proceduri clare pentru incidente;
• monitorizare continuă;
• cerințe de securitate pentru furnizori și terți;
• reguli pentru gestionarea vulnerabilităților;
• delimitarea responsabilităților între instituții;
• un mecanism rapid de remediere pentru cetățean;
• includerea garanțiilor fundamentale direct în lege.

Mai mult acces la date trebuie să însemne și mai mult control

Integrarea europeană nu înseamnă doar preluarea unor norme europene.

Ea presupune și capacitatea instituțiilor de a le aplica în siguranță și cu respectarea drepturilor fundamentale.

Atunci când autoritățile primesc posibilitatea de a transmite și verifica rapid ADN, amprente, imagini faciale și alte date sensibile, nivelul de responsabilitate trebuie să crească în aceeași măsură.

Cooperarea polițienească internațională trebuie să fie eficientă, dar și sigură, transparentă și controlabilă.

Mai mult acces la date trebuie să însemne mai multă securitate, mai multă responsabilitate și mai multă protecție pentru cetățean.

Declaratia integrală mia jos.