Dincolo de jaloane: reformele trebuie evaluate prin ceea ce schimbă în viața cetățenilor

În contextul reuniunii Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană din 5 octombrie 2026, Mișcarea Civică „Construim Încredere” a elaborat Declarația „Dincolo de jaloane: ce arată reformele în viața cetățenilor Republicii Moldova”.

Republica Moldova se află într-o etapă importantă a parcursului său european. Deschiderea negocierilor pe Clusterele 1 și 6, avansarea Agendei de Reformă și sprijinul oferit prin Planul de Creștere confirmă o apropiere instituțională reală de Uniunea Europeană.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” susține această direcție, dar consideră că progresul realizat până acum impune o evaluare mai matură a etapei următoare. Nu mai este suficient să urmărim doar ce legislație a fost adoptată, ce jaloane au fost îndeplinite sau ce capitole au fost deschise. Trebuie să vedem și ce schimbă efectiv aceste reforme în funcționarea statului și în viața oamenilor.

Problema pe care o semnalăm nu este absența reformelor, ci decalajul dintre reforma raportată și reforma resimțită. Cetățeanul evaluează statul prin lucruri foarte concrete: cât plătește pentru energie, cât îi rămâne din venit după scumpiri, cât de accesibile sunt serviciile publice, dacă administrația îl ascultă, dacă funcțiile sunt ocupate pe merit și dacă banii publici produc rezultate vizibile.

Analizele realizate de Mișcare în 2026 au indicat repetat aceeași vulnerabilitate: existența unei proceduri sau adoptarea unei măsuri nu garantează, în sine, calitatea rezultatului. În „Guvernarea la RAPORT”, monitorizarea a 325 de angajamente sectoriale a arătat că o parte importantă dintre acestea sunt formulate fără suficiente repere măsurabile pentru ca rezultatul să poată fi verificat obiectiv.

Aceeași problemă a fost observată în procesul de amalgamare, în modificarea Codului electoral și în analiza Codului Parlamentului, unde Mișcarea a atras atenția asupra diferenței dintre existența formală a unei consultări și influența reală a cetățenilor asupra deciziei. Funcționarea instituțiilor democratice trebuie evaluată nu doar prin actul final adoptat, ci și prin calitatea procesului decizional.

În reforma administrației publice, reorganizarea unei instituții sau crearea unei structuri noi nu reprezintă, prin ea însăși, o creștere a capacității statului. Reforma devine reală atunci când instituțiile devin mai competente, serviciile mai bune, responsabilitățile mai clare, iar conducerea răspunde pentru rezultate. De aceea, meritocrația, transparența numirilor și legarea responsabilității de performanță trebuie să rămână criterii centrale.

Planul de Creștere de 1,9 miliarde EUR reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Republica Moldova. Aproximativ 504 milioane EUR au fost deja deblocate. Totuși, un jalon îndeplinit nu trebuie tratat drept finalul unei reforme, ci drept începutul verificării rezultatului ei.

Pentru Mișcare, întrebarea esențială este: ce capacitate economică, instituțională și socială nouă creează resursa mobilizată?

Această întrebare este cu atât mai importantă cu cât cea mai mare parte a Facilității este constituită din împrumuturi concesionale. De aceea, fiecare euro primit sau împrumutat ar trebui să poată fi urmărit printr-un traseu public clar: reformă – finanțare – proiect – beneficiar – rezultat – impact.

Datele prezentate în Declarație arată și dimensiunea provocării. Creșterea economică a fost de 0,6% în prima jumătate a anului 2026, iar rata sărăciei absolute pentru 2025 a fost de 31,1%, ajungând la 40% în mediul rural. În paralel, presiunile asupra gospodăriilor se cumulează prin inflație, costul energiei și modificările fiscale.

În teritoriu, Republica Moldova continuă să piardă populație, iar sărăcia rurală rămâne aproape dublă față de cea urbană. De aceea, reforma administrativ-teritorială nu poate fi evaluată doar prin dimensiunea noilor unități administrative. O primărie mai mare nu creează automat locuri de muncă, servicii, transport, investiții sau motive pentru ca tinerii să rămână.

Integrarea europeană va deveni convingătoare în comunități atunci când va reduce nu doar distanța dintre Chișinău și Bruxelles, ci și distanța dintre Chișinău și restul țării.

Agricultura reprezintă un alt test major. Compatibilitatea administrativă cu Politica Agricolă Comună nu este suficientă dacă producătorul moldovean nu dobândește și capacitatea economică de a concura pe piața europeană. Fermierii trebuie să poată suporta costurile conformării, să aibă acces la consiliere, creditare, irigații, procesare și piață. Succesul PSPA și al finanțărilor europene nu trebuie măsurat doar prin subvenții distribuite, ci prin productivitate, venit agricol, reziliență climatică, procesare și competitivitate.

Mișcarea consideră că societatea civilă are un rol important în verificarea acestei distanțe dintre reformă și rezultat. Participarea nu trebuie să se încheie odată cu consultarea unui proiect de lege. Organizațiile independente trebuie să poată urmări implementarea, să aibă acces la date, rapoarte, indicatori, audituri și informații privind beneficiarii și rezultatele proiectelor.

O societate civilă europeană nu este chemată să aplaude automat orice reformă, ci să verifice dacă aceasta produce rezultatul pentru care a fost adoptată. Critica argumentată nu este contrariul integrării europene; ea poate face procesul mai credibil, mai eficient și mai benefic pentru cetățean.

În Declarație, Mișcarea propune și o etapă intermediară esențială în evaluarea progresului: înainte de a măsura efectul reformei, trebuie analizat dacă legislația adoptată corespunde efectiv standardelor și acquis-ului european, dacă procesul de elaborare a fost transparent și bazat pe consultări publice reale și dacă au fost respectate principiile statului de drept, bunei guvernări, participării democratice, transparenței și responsabilității instituționale.

Mesajul adresat Consiliului de Asociere este, astfel, unul clar: etapa următoare a procesului de aderare trebuie să acorde o pondere mai mare atât calității și legitimității democratice a reformelor, cât și efectului lor real asupra instituțiilor, economiei, comunităților și nivelului de trai al cetățenilor.

Republica Moldova are nevoie de accelerarea integrării europene, dar și de o accelerare comparabilă a calității guvernării, a capacității economice și a rezultatelor resimțite de cetățeni.

Declarația integrală „Dincolo de jaloane: ce arată reformele în viața cetățenilor Republicii Moldova” poate fi consultată în documentul anexat.