DE LA ȚARĂ DE EMIGRANȚI LA ȚARĂ CARE IMPORTĂ FORȚĂ DE MUNCĂ
Paradoxul pieței muncii din Republica Moldova
Mișcarea Civică „Construim înCREDere!” prezintă o nouă cercetare, realizată de Ina Vîrtosu, privind creșterea recrutării lucrătorilor străini în Republica Moldova, în condițiile în care țara continuă să se confrunte cu emigrarea propriei forțe de muncă.
📊 Principalele constatări ale cercetării:
🔹 Creștere de peste trei ori a documentărilor în scop de muncă. Numărul acordărilor pentru cetățenii străini a crescut de la 1.305 în 2020 la 4.063 în 2025. Doar în primul semestru al anului 2026 au fost înregistrate 3.918 acordări.
🔹 Tot mai mulți angajatori recrutează din străinătate. Numărul persoanelor juridice care au angajat cetățeni străini a crescut de la 615 în 2020 la 1.050 în 2025.
🔹 Republica Moldova dispune de o rezervă internă de muncă insuficient valorificată. Potrivit datelor BNS, în 2025 aproximativ 58.000 de persoane din afara forței de muncă declarau că doresc să lucreze, dintre care peste 40.500 erau disponibile pentru angajare.
🔹 Deficitul de personal nu este întotdeauna echivalent cu absența candidaților locali. În 2025, pentru ocupația de conducător auto au fost înregistrate 1.996 de locuri vacante, dar și 660 de șomeri înregistrați în aceeași ocupație.
🔹 Salariile și condițiile de muncă reprezintă o parte importantă a problemei. Cercetarea examinează utilizarea pragului salarial minim pentru lucrătorii imigranți, stabilit la 8.700 de lei în 2026, și riscul ca recrutarea externă să înlocuiască eforturile de îmbunătățire a remunerării.
⚖️ Cercetarea identifică și lacune legislative. Noua Lege nr. 66/2026, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027, nu instituie o verificare substanțială obligatorie a disponibilității forței de muncă autohtone înainte de recrutarea externă.
Documentul formulează recomandări privind verificarea reală a deficitului de personal, introducerea unor criterii salariale adaptate sectoarelor economice, monitorizarea șederii lucrătorilor străini și stimularea angajării cetățenilor Republicii Moldova.
Concluzia cercetării: recrutarea lucrătorilor străini poate fi justificată economic, însă nu trebuie să devină o alternativă la investițiile în salarii competitive, formare profesională și păstrarea forței de muncă autohtone.
Notă: statisticile privind documentările în scop de muncă reflectă operațiuni administrative, nu neapărat numărul persoanelor distincte angajate efectiv.