Declarația Mișcării privind modificarea Codului electoral
⚠️ Încrederea în alegeri nu se construiește consultând un text și votând altul
Mișcarea Civică „Construim Încredere” atrage atenția asupra modului în care au fost adoptate modificările la Codul electoral prin Legea nr. 192 din 25 august 2026.
Am participat cu bună-credință la procesul de consultare publică și am prezentat peste 20 de propuneri în zece domenii importante: claritatea normelor, protejarea drepturilor electorale, proporționalitatea sancțiunilor, limitarea competențelor discreționare, protecția datelor, metodele alternative de vot și garantarea unui proces electoral echitabil.
Doar o parte dintre aceste propuneri a fost reflectată în documentele oficiale, iar majoritatea celor incluse a fost respinsă fără o argumentare juridică individuală și suficientă.
Mai grav este că, înaintea votului în lectura a doua, au fost introduse și acceptate amendamente importante ale deputaților majorității parlamentare, formulate după încheierea consultărilor publice și fără ca societatea civilă, experții și instituțiile vizate să aibă posibilitatea reală de a le analiza și comenta.
Iar aceste amendamente nu sunt simple corectări tehnice. Ele vizează aspecte esențiale ale procesului electoral.
Printre modificările care ridică semne serioase de întrebare se numără:
🔹 Reducerea perioadei de desemnare a candidaților la funcția de Președinte.
Perioada disponibilă pentru desemnarea candidaților se reduce practic de la 30 la 15 zile, în condițiile în care rămâne obligația colectării a cel puțin 15.000 de semnături din minimum jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. O asemenea comprimare poate dezavantaja candidații independenți, formațiunile noi și organizațiile cu resurse administrative mai reduse.
🔹 Extinderea și redefinirea competențelor Comisiei Electorale Centrale.
CEC primește posibilitatea de a examina din oficiu legalitatea unor acte, acțiuni și inacțiuni ale organelor electorale inferioare. Deși sunt introduse anumite limite, rămân insuficient de clare termenele, standardul de probă, obligația audierii celor vizați și raportul dintre procedurile administrative și cele judiciare.
🔹 Noțiuni care pot permite interpretări prea largi.
Codul introduce concepte precum „candidat independent camuflat” și „susținere camuflată a competitorilor electorali”. Combaterea finanțării nedeclarate și a coordonării ascunse este necesară, dar asemenea calificări trebuie să se bazeze pe probe clare și criterii verificabile, mai ales atunci când ele pot conduce la refuzul înregistrării unei candidaturi sau la aplicarea unor măsuri restrictive.
🔹 Sancțiuni cu efecte de până la patru ani.
Termenul maxim al unei măsuri restrictive este extins de la un an la patru ani — practic, durata unui ciclu electoral complet. O sancțiune de o asemenea severitate trebuie aplicată doar în baza unor criterii clare privind gravitatea încălcării, intenția, caracterul repetat al faptei și prejudiciul produs procesului electoral.
🔹 Modificări importante privind alegerile din Găgăuzia.
Sunt schimbate raporturile dintre CEC și Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, mecanismele de contestare, condițiile de eligibilitate, modul de stabilire a numărului de deputați ai Adunării Populare și, în perspectivă, chiar sistemul electoral al autonomiei. Modificări de o asemenea amploare necesitau o consultare distinctă și o analiză serioasă a impactului.
🔹 Votul prin corespondență și metodele alternative de vot.
Reglementarea mai clară a acestor mecanisme reprezintă una dintre componentele pozitive ale legii. Totuși, rămâne necesară stabilirea unor garanții clare privind identificarea alegătorilor, protecția datelor, securitatea votului și contestarea rezultatelor.
Există și o altă problemă importantă: raportarea modificărilor adoptate la angajamentele asumate de Republica Moldova prin Foaia de parcurs privind funcționarea instituțiilor democratice.
Unele dintre aceste angajamente au fost realizate doar parțial. De exemplu, legea dezvoltă metodele alternative de vot, dar nu include măsuri privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități. Alte aspecte, precum cooperarea dintre organele electorale și organele de aplicare a legii sau controlul parlamentar asupra implicării Comisiei pentru Situații Excepționale în procesul electoral, nu sunt abordate.
De asemenea, nu au fost transpuse în această lege regulile europene privind publicitatea politică direcționată — inclusiv etichetarea, identificarea sponsorului, registrul reclamelor politice și regulile privind utilizarea datelor pentru targetare.
Mișcarea Civică „Construim Încredere” nu contestă necesitatea modernizării legislației electorale. Susținem măsurile care facilitează participarea cetățenilor, sporesc transparența finanțării politice și permit utilizarea în siguranță a metodelor alternative de vot.
Dar modernizarea legislației nu poate justifica introducerea unor norme imprecise, sancțiuni disproporționate sau competențe insuficient delimitate.
De aceea, solicităm Parlamentului:
🔹 clarificarea noțiunilor de „candidat independent camuflat” și „susținere camuflată” și introducerea unor criterii verificabile;
🔹 delimitarea clară a competențelor CEC și introducerea unor garanții procedurale;
🔹 revizuirea sancțiunilor electorale pentru a asigura proporționalitatea lor;
🔹 stabilirea unor garanții clare pentru metodele alternative de vot;
🔹 consultarea publică reală a eventualelor modificări corective înainte ca acestea să fie aplicate într-un scrutin;
🔹 publicarea unei matrice oficiale care să arate clar cum sunt implementate recomandările ODIHR și care dintre acestea nu au fost preluate.
📌 Legislația electorală stabilește regulile prin care este exercitată puterea democratică. Tocmai de aceea, aceste reguli trebuie să fie clare, previzibile, proporționale și egale pentru toți.
Încrederea în alegeri nu se construiește prin extinderea competențelor și înăsprirea sancțiunilor, ci prin reguli clare, instituții imparțiale și respectarea reală a participării publice.